În România, deși rata șomajului este sub media Uniunii Europene, este imperativ să aducem cel puțin un milion de lucrători în domeniile agriculturii, construcțiilor și transporturilor. Cu toate acestea, tinerii par să fie reticenți să urmeze aceste căi profesionale.
Tinerii din România întârzie să intre pe piața muncii. Chiar dacă rata șomajului la nivel național pare să fie mai mică decât media europeană, situația devine cu adevărat preocupantă atunci când ne referim la tinerii sub 25 de ani. Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, rata șomajului în rândul tinerilor atinge 22,2%, ceea ce plasează România pe a patra poziție în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, după Spania, Grecia și Suedia.
Este nevoie de tineri în agricultură sau construcții
Mulți tineri termină școala primară sau liceul, dar nu se angajează în primii ani după școală. Ei sunt susținuți financiar de părinți sau solicită ajutorul de șomaj de la stat. În mediul rural, mulți tineri sunt asistați social și nu caută de lucru.
Este o situație care se regăsește aproape în toate zonele țării, dar apare mult mai frecvent în județele din sudul țării sau din Moldova. Sunt puțini tinerii sub 25 de ani care caută, spre exemplu, locuri de muncă în Argeș, în Vaslui, în județul Bacău sau locuri de muncă în Caransebeș din regiunea Banatului.
Sectoarele unde este cel mai mare deficit de lucrători sunt în agricultură, în transporturi și construcții, chiar dacă în ultimele două din aceste domenii salariile pentru debutanți sunt ofertante și pot începe și de la 3.000 de lei net. Numai în transporturi, este nevoie de 80.000 de șoferi, după cum susțin patronatele, și sunt încurajați tinerii rezistenți și cu experiență la volan să se îndrepte și către acest sector.
Cursurile profesionale, o necesitate pentru lucrătorii tineri
Șomajul în rândul tinerilor din România este ridicat și din cauza faptului că ei nu sunt interesați de cursurile de formare profesională. Nici când au mare nevoie de un loc de muncă nu se gândesc să urmeze cursuri profesionale, arată un sondaj de opinie.
Doar 1,6% dintre angajații din România au urmat cursuri de formare profesională. Spre comparație, în Suedia, procentul este de 37%, în Elveția de 39,4%, iar media Uniunii Europene este de 14,8%. Până și în Bulgaria, procentul angajaților care au urmat cursuri de pregătire este de 2,3%.
În aceste condiții, managerii de companii găsesc foarte greu angajați specializați pe piața forței de muncă. Aproape 60% dintre ei spun că reușesc să găsească specialiști abia după 6 – 9 luni de la postarea unui anunț de recrutare, arată rezultatele unui barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Frames și Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Pe de altă parte, mulți tineri români care cunosc bine o limbă străină, în special engleza, dar și germana, caută un loc de muncă în Germania, în Austria sau Marea Britanie imediat după terminarea studiilor din țară. Cei care se pot susține financiar în străinătate preferă să se angajeze și să se specializeze într-o meserie în țări care pot oferi salarii mult mai atractive.
